luni, 7 noiembrie 2011

Pentru tine, înger scump

Eşti ruperea mea de rău, căci mi-am căpătat nemurirea prin tine.
Eşti lacrima pe care îngerii au plâns-o şi mi-au dăruit-o ca să pot respira când viaţa pe pământ devine fără sens.
Eşti cea care se joacă întotdeauna cu lumina şi mâinile tale ard gândurile negre şi faptele urâte.
Eşti concretul meu pas spre ascensiune, norul pe care mă odihnesc când obosesc, pledoaria mea pentru credinţă şi apa vie a drumului spre soare.
Eşti fulgul de nea ce naşte avalanşa iubirii peste întreaga lume, eşti gerul ce îngheaţă veninul şerpilor din deşertul unde necuraţii trăiesc ascunşi, eşti călăuză pentru cei ce au uitat drumul spre acasă şi eşti ceea ce îngerii numesc senin.
Eşti liniştea sufletului meu, eşti cea mai frumoasă culoare a curcubeului, cu care şi Dumnezeu se mândreşte, eşti nectarul de care buzele mele s-au atins murind de dor şi eşti binefăcătoarea ploaie ce stinge setea pelerinilor din nisip.
Eşti aluatul pe care sufletul meu l-a plămădit în visuri cu arhanghelii alături şi eşti marele meu semn de mirare că te-am meritat. Eşti fiica mea şi sunt a ta mamă pentru că aripi de îngeri mi te-au acordat. Eşti miracol, mângâiere, viaţă, sens şi drum deschis spre ceruri. Mergi pe calea scrisă ţie de EL şi alături de tine voi păşi la rându-mi. La mulţi ani, înger scump!