luni, 27 decembrie 2010

Timp oprit pentru noi

Am oprit timpul pentru noi. Sa nu-ti faci griji, mi-e bun prieten si ma stie bine! I-am explicat ce dor mi-era de tine si pentru o vreme mi-a rostuit destul de multe clipe de trait doar pentru noi. Vreau sa-ti arat apusul, si rasaritul vreau sa mi-l petrec cu tine, vreau sa ne ploua si sa ninga asa cum am visat de cand eram doar stele. Ca am cazut ca sa se nasca oameni stiu eu si stii si tu, iar drumul regasirii a fost atat de greu incat si timpul a decis sa se opreasca pentru noi. Merge mai repede pentru tot restul lumii, dar pentru ca iubirea sa straluceasca deplin in univers e scris ca eu cu tine sa fim oriunde zorii s-ar ivi. Ne suntem infinit, iubitul meu cu aura stelara, caci unde incepi tu ma sfarsesc eu, tu val imens, eu tarm de mare, caci astfel am ales. Si astfel, stiind ca timpul nu mai trece, raman treaza si uit ce a fost trecut, iar tu imi spui fara cuvinte tot ce dintotdeauna ai stiut ca stiu. Nu sunt cuvinte deci ceea ce gura ta rosteste, e semn ca viata mea e a ta si te-a recunoscut, de acum cand iarna nu mai da povete si a trecut la curatat de suflete ne-am adunat din cele patru puncte cardinale si intregul l-am reintregit. Priveste-ma deci bine, suflet cald si drag, sclipesc sub razele lunii de iubire pentru tine si cu cat vei vedea mai multa zapada asternuta peste fire vei intelege ca a ta este lumina ei neintrecuta! Deci uita tot ce-n lumea asta dezlantuita se intampla si lasa-ma sa fiu a ta cat isi tine timpul clepsidra in echilibru perfect!