Nu sunt decat ceea ce curge in albia raului ei, energie pura si esenta ei. Cu mine curgi si tu, dragul meu, caci si tu esti fiul ei. Alaturi de noi mai sunt si altii, pe unii ii cunosc, pe altii inca nu. Dar curgem impreuna si astfel ne adunam incet. La inceput eram un firicel ce abia galgaia, cu greu ne puteam numi parau. Destinul ne-a oferit intalniri sfinte si prietenii sublime, iar taria si binecuvantarea lor ne-au indemnat sa curgem mai departe. La jumatate, ne-am recunoscut unul pe celalalt, parti ale aceluiasi intreg de picatura de iubire si de atunci e doar lumina pentru noi. Si iata, dragul meu, mai vine un intreg spre noi din stanga, uite, din dreapta vine unul si inca unul. Tine-ma strans, de acum devenim puternici si vom lua totul cu noi spre lumina cea mare. Mai sunt cateva praguri, dar vom trece cu bine de ele. Ma ai pe mine si te voi mangaia cand iti va fi greu. Nu mai esti singur si chiar daca aduni atatea picaturi cu glasul tau promit ca nu-ti voi va drumul, te voi sustine si calauza ta voi fi pe timp de zi, caci noaptea tu vezi mult mai bine. De tine somnul mi-e vegheat si aparat. Tu stii drumul, eu cararea, tu, ideea, eu, cuvantul. Tu aduni si vindeci, eu culeg si aduc alinare. Simplu, necomplicat. Tu stii deja, acum am aflat si eu. Dar stim si nimeni nu poate opri ce curge adunanadu-se mereu. Iubire suntem si menirea este ca marele fluviu al iubirii sa-si adune apele prin noi.
