Muguri

Plutesc pe aburul fiintei tale si e atat de multa liniste in jur. Poate ca undeva, departe fulgera si pe pamant cad picaturi grele de ploaie, poate ca monotonia se prinde de sufletul vreunui vis, poate valurile sfideaza tarmul la mica distanta de noi, dar peste noi soarele depune mici scanteieri de arama dandu-ne sens inca o data.
Clocotul fierbinte a inteles schimbarea necesara solstitiului si ne reintoarce viata muscand din stepele deschise inaintea noastra.
N-ai sa mai cazi, nici astazi, nici in veacurile ce se scurg grabite. Ne inalta vibratia cuvintelor noastre asternute in Cartea profundelor taceri. E inca iarna, marea are gheata la malul ei, fulgii de nea inca isi doresc sa acopere pamantul si mesageri de departe isi intind aripile argintate. Ramanem unul in lumina celuilalt, iar iubirea noastra inmugureste padurea si astfel primavara se grabeste sa ne sclipeasca in priviri. Flori suspendate mi-ai plimbat prin par si focul nostru ne spune povesti despre ASTAZI.