Cat timp veghez asupra ta focul nu ti se poate stinge.
Ai rani adanci ce inca sangereaza, ai zgarieturi nenumarate de la altii, ai luptat cu tot ce nu e drept si bun si esti totusi tu insuti, iar moartea nu te poate lua cat esti al meu. Mana mi-am asezat pe sufletu-ti de Lup mai alb ca neaua cazuta in plina iarna si inima mi-am frant-o si am deschis-o in singuratate-mi, sa te pot dezlega.
Spre mijlocul padurii, acolo unde visele se joaca in libertate mi-am indreptat pasii. In pestera sacra am intrat stiind ca mi-este fiinta asteptata de preotesele Inaltului Foc. Nu am avut de cand ma stiu vreo intrebare, aveam mereu raspunsuri si nici la marea intalnire cu lumina nu am intrebat nici cum, nici cand, nici ce, nici unde, nici cine, nici de ce. Iubindu-te pe tine si iubind tot ce ne inconjoara mi-am adus din strafunduri la suprafata scanteia si zambetul preoteselor mi-a fost de ajuns sa stiu ca-mi este menit sa-ti schimb infatisarea, sa te vindec si sa te dezleg. Din focul ce ardea inalt in Pestera o flacara mi-a daruit un prinzator de vise si am simtit ca ma deschid spre viata si spre tine. Mi te imaginam albastru, iubitul meu, insa prinzatorul meu de vise mi-a soptit ca esti alb pentru ca in tine sunt prinse toate culorile. Te-am regasit langa focul ce-ti arde de atat timp incat a nemurit si cu sufletul tau in palme ti-am daruit tot ce ti-a fost menit. De acum n-ai sa mai ratacesti, caci esti lumina inviata in timp ce iarna viscoleste tot mereu pe drum, iar odihna mult visata ti-e data sa o ai la pieptul meu. Priveste-ma in ochi si da-mi voie sa-ti sarut genunchii rupti de colturile inimilor celor pe care harul tau i-a coplesit, da-mi voie sa chem somnul pentru tine si da-mi voie sa-ti raspund: Astazi, Acum, Mereu.
Cat ai sa dormi voi prinde visele prea grele pentru ochii tai si le voi darui pe rand cate unui lup, iar sufletul pe care mana mea a stat va fi de acum etern si vindecat. Tu dormi in pace si-n iubirea mea, cand ochii-ti vor privi din nou pe ai mei vom fi inlantuiti pe cerul de unde am venit amandoi cazand si zborul nostru iti va inflori in catrene, semn ca poti rosti si clar, si raspicat numele meu. Si daca inca o intrebare vei mai avea pe buze iti voi raspunde ca ziua mareata a trezirii tale a sosit si fara nici o urma de indoiala esti iubit...
